Unele particularităţi ale gastroenteritelor acute

  Gastroenterocolită acuta este o inflamaţie localizată la nivelul stomacului,  intestinului subţire si celui gros, provocată de virusuri, bacterii, paraziţi. Se manifestă, în mod obişnuit, prin greaţă, vârsături, dureri abdominale, diaree, febră şi o stare generală nesatisfăcătoare. De menţionat faptul, că gastroenterocolită reprezintă un simptomocomplex al unei boli, definit prin creşterea numarului scaunelor în paralel cu scaderea consistenţei acestora (neformate, cu resturi alimentare, mucus, puroi sau sânge). In functie de cauză, numărul scaunelor variază de la 3-4 până la 10 ori, sau chiar mai mult în decursul a 24 de ore. Cauzele gastroenterocolitelor acute sunt: infectiile virale provocate de rotaviruşi, enteroviruşi şi alţi viruşi (adenovirusuri, virusul Norwalk, etc.) care pot determina diaree; infecţiile bacteriene, provocate de salmonelle, shigelle, e.coli, campilobacter, clostridium, microflora condiţionat patogenă etc, care predomina în sezonul cald; infecţii parazitare: giardia, blastoуstis hominis; infecţii micotice: candidoza. Alte cauze a gastroenterocolitelor acute pot fi: alergiile, intoleranţa alimentară, antibioticoterapia necontrolabilă, greşelele alimentare.

  Sursa principală de infectare o constitue omul bolnav sau purtătorul de infecţie. Răspândirea gastroenterocolitelor infecţioase se efectuează prin intermediul apei şi alimentelor contaminate, mâinelor murdare la nerespectarea igienei personale.

  În mun. Chişinău, anual, se înregistrează pînă la 5 mii cazuri de gastroenterocolită acută, cel mai înalt nivel fiind înregistrat în lunile de vară. În perioada a 6 luni ale anului curent comparativ cu perioada similară a anului 2016, se atestă o majorare a morbidităţii prin gastroenterocolite acute de 1,4 ori. Grupul de risc sporit de îmbolnăvire reprezintă copiii cu vârsta 0-17 ani (6 luni 2017 – 93% din cazurile înregistrate). Printre copiii cu gastroenterocolite acute prevalează cei  cu vîrsta 0-2 ani (74%). În urma evaluării factorilor de risc şi condiţiilor care au favorizat imbolnăvirea copiilor din municipiul Chişinău s-au constatat următoarele: în mai mult de 60% de cazuri,  mamele se adresează tardiv după asistenţă medicală, astfel depistarea şi tratamentul bolnavilor se efectuează cu întârziere, iar uneori provocând cazuri consecutive ori alte complicaţii de boală. În 40% cazuri la copii cu disfuncţii gastrointestinale li se administrează diverşi antibiotici şi biopreparate până la adresarea după ajutor medical. În alimentaţie sunt întroduse neadecvat vârstei, diferite produse (iaurturi, torte, prăjituri, afumături şi alte produse, care se asimilează cu greu de către organism) în 70% de cazuri. În 10% de cazuri au fost depistate încălcări la pregătirea  şi folosirea amestecurilor artificiale. Alimentaţiea la sân este mai sigură. Totodată, copiii cu gastroenterită acută, în vârstă până la 3 luni, se alimentau cu pieptul mamei în 45%, de la 4 până la 6 luni – până la 35%, iar la vârsta de 7 – 12 luni numai 20%. Peste 50% din mame nu cunosc însemnătatea alimentaţiei naturale pentru nou-născuţi şi au cunoştinţe insuficiente în respectarea măsurilor sanitaro-igienice la prelucrarea mânilor, pieptului, tetinelor, suzetelor.

  Recomandări pentru mame şi persoane, care îngrijesc copii de vârstă fragedă:

  1. Organizarea alimentaţiei copiilor conform vârstei.
  2. Folosirea în alimentaţia copiilor numai produse proaspăte. Consumarea bucatelor îndată după preparare.
  3. Prelucrarea termică adecvată a produselor alimentare.
  4. Păstrarea produselor alimentare la rece (temperatura mai jos de 60C). Evitarea păstrării bucatelor gata de comun cu cele crude.
  5. Respectarea igienei personale.
  6. Prelucrarea fructelor şi legumelor sub jet de apă curgătoare, înainte de a fi consumate.
  7. Igienizarea sistematică a încăperilor, tratarea calitativă a veselei, jucăriilor şi a altor obiecte de contact cu copilul.
  8. La apariţia semnelor clinice la copil, contactaţi imediat medicul de familie şi nu practicaţi tratament de sinestătător.

 

 

Ex. Z. Covric, medic epidemiolog, SEGBT

© 2017 Centrul de Sănătate Publică.