Ziua Mondială a Hepatitei

Anual, la data de 28 iulie, în lume este marcată Ziua Mondială a Hepatitei. Această Zi  prezintă  o oportunitate de intensificare a eforturilor de implementare a Primei Strategii Globale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind hepatita virală pentru anii 2016-2021, care prevede o reducere cu 30% a cazurilor noi de hepatită virală B şi C, cu 10% a mortalităţii până în 2010 şi atingera obiectivului final – eliminarea hepatitei.

       În  republică  Ziua  Mondială  a Hepatitei  va fi marcată  în anul curent- 28 iulie 2017 cu  genericul  „Elimină hepatita”, prin 0 serie de acţiuni,  scopul  cărora  este  îmbunătăţirea  cunoştinţelor  publicului  cu  privire  la  riscul  de  infectare  cu  hepatitele  virale  şi  de  a  îndemna  populaţia  să  se  informeze  despre  hepatitele  virale,  să  se  testeze  la  hepatitele  virale  rentru  a  cunoaşte  statutul  lor  şi  să  se  adreseze  pentru  tratament.                                                            

       Hepatita, în traducere din latină, înseamnă „ inflamaţia ficatului”. Hepatitele

virale sunt un grup de boli infecţioase ale omului, foarte răspândite, cauzate de diverşi viruşi (A,B,C,D,E), care atacă ficatul, afectează sute de milioane de oameni din întreaga lume, cauzând boli hepatice acute şi cronice şi duc la decesul a circa 1,4 milioane de oameni în fiecare an.

            Hepatitele virale A şi E – cu mecanismul de infectare fecalo-oral şi căile de transmitere: alimentară (alimente contaminate), hidrică (apă contaminată), habituală (mâini murdare, jucării, veselă murdară etc.)- ca şi alte boli intestinale acute (dizenteria, toxicoinfecţiile alimentare,  gastroenteritele). Hepatita virală E se transmite preponderent prin apă, în prezent în Republica Moldova nu se înregistrează.

     Hepatita virală A (în popor numită şi gălbinare, boala Botkin), este boala care, din toate hepatitele virale, decurge cel mai uşor, însănătoşirea pacientului este totală şi definitivă, nu există forme cronice ale acestei maladii, deasemenea şi portaj de virus. Pentru a nu vă infecta cu virusul A este necesar de a respecta igiena personală,  igiena încăperilor; de a vă spăla pe mâini cât mai frecvent, îndeosebi înainte de  masă şi după frecventarea WC; de a nu consuma apă nefiartă, din surse întâmplătoare (se recomandă folosirea apei îmbuteliate); de a nu consuma fructe şi legume nespălate; de a  nu se scălda în locuri neautorizate; păstrarea curăţeniei în gospodărie, spălarea şi dezinfectarea veselei, jucăriilor,curăţarea şi dezinfectareafântânilor; folosirea individuală a obiectelor de igienă personală; respectarea regulilor sanitaro-igienice şi sanitaro-tehnice în unităţile industriei alimentare,de comerţ şi alimentaţiei publică; a regimului sanitaro-antiepidemic în instituţiile preşcolare, preuniversitare, taberele de odihnă,  sanatorii, aziluri etc are capacitatea de a inlocui celulele bolnave cu noi celule. 

       Hepatitele  virale  B, C  şi  D  constituuie  una  dintre  problemele  majore  de  sănătate  publică,  datorită  răspândirii  globale, morbidităţii  şi mortalităţii  înalte,  cât  şi  ratei  înalte  de  invaliditate  ce  se  datorează  cronicizării infecţiei.Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 325 milioane de persoane trăiesc cu hepatita virală cronică şi  1,34 milioane de persoane  au  decedat din cauza hepatitei  B şi C în 2015. Anual  în  diferite  regiuni  geografice  sunt  înregistrate  peste  400  mii  de  hepatite  cronice.  700  mii  de  ciroze  hepatice  şi  aproximativ  300  mii  cazuri  de  carcinom  hepatic  primar. 

        Conform criteriilor OMS  Republica  Moldova, poate fi calificată ca o zonă cu endemicitate medie privind hepatita B (frecvenţa depistării AgHBs variază în jur de 2-7%, riscul de infectare pe parcursul vieţii este de 20-60%).  În republică  indicele  morbidităţii  prin  hepatita  virală  B  acută    s-a  redus  de  la  15,88  la 100  mii  populaţie  în  anul  2001  până  la  0,65  în anul  2016,  prin  hepatita  virală  C  acută  respectiv  de  la  3,39  până  la  1,22,  prin  hepatita  virală  D  de  la  1,47  până  la  0,07, însă aceştea  depăşesc  indicii ţărilor europene.

       În scopul reducerii în continuare a morbidităţii prin hepatitele virale B, C şi D acute, cronice şi ciroze şi minimizarea consecinţelor socioeconomice, la 17 mai 2017 a fost aprobat de Guvern următorul Program naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021.

       În  municipiul  Chişinău  morbiditatea  populaţiei  prin  hepatita  virală  B  acută  s-a  redus  de  la  21,4  cazuri  la  100  mii  populaţie  în  anul  2001  până  la  1,1  în   anul  2016,  prin  hepatita  virală  C  acută  respectiv  de  la  8,1  până  la  2,2,  prin  hepatita  virală  D  acută  de  la  4,9  până  la  0 cazuri.  În  structura  etiologică  a  hepatitelor  virale  acute  B,C,D  în  anul  2016  hepatita  virală  B  constituie  33,3%, hepatita  virală  C – 66,6%Mai  afectate  prin  hepatita  virală  B  acută sunt  persoanele  din  grupul  de  vârstă  18-29  ani  (0,2  cazuri  la  100mii  populaţie),  iar  prin  hepatita virală  acută  C  persoanele din  grupul  de  vîrstă  30-59  ani  (1,0  la  100  mii).  Nu  există  vreo  diferenţă  semnificativă  între  bărbaţi  şi  femei  privind  frecvenţa  îmbolnăvirii  prin  hepatitale  virale  B  şi  C  acute.  În  funcţie  de  căile  posibile  de  transmitere  a  infecţiei  predomină  calea  sexuală.

         La  nivel  înalt, totuşi cu  tendinţă  de  diminuare, se prezintă  indicii  morbidităţii  populaţiei  municipiului  prin  hepatitele virale  B, C, D  cronice  (49,5 cazuri  la  100  mii  populaţie  în  anul  2016,  comparativ  cu  56,2  la  100  mii  în  anul  2015).  Cota  maximă  revine  în  anul  2016  hepatitelor  virale  cronice  B  şi  C,  cu  42,4%  şi  respectiv  49,8%.  Morbiditatea  maximă  prin  hepatitele  virale  B şi C cronice  revine  persoanelor  din  grupul  de  vârstă  50-59  ani, indicii  morbidităţii  constituie 3,5  şi  respectiv  4,3 cazuri  la  10  mii  populaţie.  

      În  republică se realizează măsuri profilactice in instituţii medicale şi nemedicale, în condiţii de habitat. Realizarea  la  timp  a  acestora, inclusiv  testarea  la  markerii  hepatitelor  virale şi vaccinarea populaţiei împotriva hepatitei virale B (vaccinatrea este accesibilă şi gratuită) contribuie semnificativ la diminuarea indicilor morbidităţii.  Este  foarte  importantă  adresarea  cât  mai  precoce  pentru  tratament.  Peste  90% din  persoanele  cu  hepatita  virală  C  pot  fi  complet  vindecate  de  virus  în  termen  de  3-6  luni.  Tratamentul  adecvat  al  hepatitei  B  şi  C  poate  preveni  dezvoltarea  complicaţiilor  majore  a  bolii  hepatice  cronice,  care  pun  viaţa  în  pericol – ciroza  şi  cancerul  hepatic.

Hepatitele virale B,C, D pot fi prevenite prin:

  1. imunizarea (vaccinarea) împotriva hepatitei B. Există vaccin efectiv şi inofensiv pentru sănătatea oamenilor, asigură protecţie concomitent şi împotriva hepatitei D. Rata de protecţie este de 95%;
  2. evitarea utilizării drogurilor, îndeosebi celor injectabile;
  3. reducerea riscului transmiterii sexuale (abstinenţă, fidelitate unui singur partener, sex protejat);
  4. securitatea hemotransfuziilor şi transplantelor;
  5. sterilizarea instrumentelor medicale;
  6. vigilenţă la efectuarea manichiurii, pedichiurii, tatuajului, piersingului. Încredinţaţi-vă că specialistul foloseşte instrumente de unică folosinţă sau sterilizate;
  7. niciodată nu utilizaţi instrumente sau aparate de ras, manichiură, pedichiură, periuţe de dinţi străine- acestea folosiţi-le doar strict individual. Pentru infectarea cu hepatitele B,C,D este suficientă o cantitate infimă de sânge;
  8. dacă deja aţi fost diagnosticată cu hepatita virală, B,C şi vă pregătiţi să deveniţi mamă, faceţi investigaţiile necesare şi primiţi tratamentul indicat pentru a preveni sau a reduce riscul transmiterii virusului la copil.

 

          Pentru toate formele de hepatită exista tratamente ce amelioreaza inflamaţia ficatului, dar deseori apar complicaţii pe termen lung, care necesită, pe langă tratamentul adecvat, si un regim alimentar adecvat. Bolnavii de hepatită  se confrunta cu diverse simptome care le afectează foarte mult regimul alimentar, deaceea alimentaţia lor trebuie atent verificată. Prima consecinta a infectării cu un virus hepatic este pierderera severa a apetitului, greaţă, vomă, ce provoaca anorexie, deshidratare, dureri abdominale, febră. Greaţa si voma inhibă apetitul şi de multe ori pacienţii refuză să mănânce incât devin subnutriţi, fapt care dăunează şi mai mult ficatului deja inflamat.

Pentru a grăbi vindecarea organismului si refacerea ficatului afectat, este recomandat ca tratamentul medicamentos urmat sa fie ajutat de o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată.                       

                                         Cateva sfaturi:

1. Mâncaţi în cantităţi mici. 

  1. Consumaţi cât mai multe lichide, înlocuiţi mâncarea solidă cu supe de carne slabă (pui, curcan), pentru a combate deshidratarea.
  2. Alimente interzise bolnavilor de hepatită :

– laptele gras, smântâna, brânza fermentată;

– biscuiti, prăjituri, plăcinte, tarte;

– ciocolata;

– doar trei ouă pe săptămână;

– sosuri grase, maioneză;

– avocado;

– carne grasă, suncă, peste gras, pielită de pui, cârnaţ, crenvuşti;

– chipsuri, preparate picante, condimentate;

– prăjelile in ulei, unt, margarină, mai puţină sare.

  1. Renunţaţi la mesele copioase. Este indicat să mâncaţi mai puţin, dar mai des.

5.Consumaţi mai multe fructe şi legume.

  1. Doar grăsimi sănătoase (carne de pui, peşte, lapte degrasat).
  2. Luaţi vitamine şi minerale.

 

 24.07.2017.

Medic epidemiolog                   Ion Vlas.

© 2017 Centrul de Sănătate Publică.