Din ciclul informaţional „SĂNĂTATEA – stare de bine, completă din punct de vedere fizic, psihic şi social, şi nu doar prin absenţa bolii sau a infirmităţii”. Factorii de risc ai maladiilor sistemului nervos

www.slideshare.net1

De la gândit, vorbit şi iubit până la respirat, cântat sau alergat, fiecare acţiune pe care o întreprindem se datorează celulelor nervoase. Sistemul nervos controlează toate activitățile organismului (mișcarea mușchilor, funcționarea organelor interne, percepțiile, emoțiile) și face legătura dintre creier și tot restul corpului.

Cele mai importante organe ale sistemului nervos sunt creierul și măduva spinării (ce formează sistemul nervos central – SNC) și neuronii, nervii din afara SNC (ce formează sistemul nervos periferic – SNP). Craniul protejează creierul, iar vertebrele coloanei vertebrale apără măduva spinării de posibilele prejudicii sau leziuni.

Creierul ne dă posibilitatea și puterea de a visa, de a ne imagina, de a judeca, de a înțelege, de a ne îndrăgosti, de a avea dorințe fizice, de a inventa, de a glumi și de a face milioane de alte lucruri, pe care celelalte specii nu le pot face. La diferite vârste, creierul are diferite capacități – în tinerețe poate acumula mai multă informație cu mici erori, iar la bătrânețe poate stoca mai puțină informație cu erori mai mari.

Defectele care apar în dezvoltarea normală și completă a sistemului nervos pot duce la dereglare cognitivă, motorie sau intelectuală. Afecțiunile sistemului nervos central pot fi congenitale (înnăscute) sau dobândite pe parcursul vieții.

Bolile congenitale se referă la tulburări metabolice, aberații genetice, traumatisme perinatale etc.

Bolile dobândite ale sistemului nervos se referă la diverse tipuri de dureri de cap (cefalee, migrenă), traumatisme cranio-cerebrale și vertebro-medulare, infarctul cerebral ischemic și hemoragiile cerebrale, boala Parkinson, diversele forme de epilepsie, infecțiile bacteriene sau virale ale creierului și ale măduvii spinării (encefalite, mielite, meningite), scleroza multiplă, boala Alzheimer, boala Huntigton, sindromul Gilles de la Tourette, neuropatii, polineuropatii, nevralgii, miastenia, miopatii ș.a.

Printre principalele simptome neurologice sunt: amorțeală, înțepătură, slăbiciune musculară sau paralizie, amețeli, vertij, pierderea conștiinței, pierderi de memorie și gândire, agitația necontrolata a corpului, greață, vărsături, tremurul mâinilor, brațelor, picioarelor sau feței, mișcarea lentă a corpului, dificultăți ale echilibrului și probleme de coordonare a mișcărilor corpului, rigiditatea brațelor, a picioarelor ș.a.

O serie de factori sau condiții pot declanșa tulburările nervoase, cum ar fi:

– distrugerea creierului sau a măduvei spinării printr-un traumatism,

– compresia creierului sau a măduvei spinării de către un hematom, de o tumoră, de un edem cerebral,

– defectele de dezvoltare.

Factorii genetici se referă la:

– intoxicaţie sau insuficienţa vascularizării (arterită cerebrală),

– excitaţia anormală a unor zone ale cortexului (epilepsie),

– tulburările vasculare, metabolice, nutriționale.

Factorii mecanici, precum și radiațiile luminoase de intensitate puternică și prelungită, pot duce la tulburări nervoase, care se manifestă prin epuizare treptată a organismului, iar radiațiile X sau ionizate pot provoca distrugeri ale țesutui nervos.

Factorii chimici pot afecta sistemul nervos prin consumul exagerat de medicamente calmante, administrate pe fon de oboseală, suprasolicitare psihică, stres, alcool, nicotină, diferitele droguri etc.

Factorii biologici pot provoca dereglări grave, mai ales la copii în viața intrauterină sau chiar înainte de naștere. Unii agenți patogeni, ca de exemplu, virusul polimielitei, microbul sifilisului etc., au cele mai dezastruoase urmări, odată ce nimeresc în organism acestea se înmulțesc și afectează organele sistemului respectiv (ex.: meningită, encefalită, mielită, polimielită, nevrită).

Factorii de suprasolicitare psihică, în mod direct, contribuie la obosirea sistemului nervos și apariția surmenajului psihic și a nevrozelor (ex.: pregatirea în ultimul moment pentru teze, examene, evaluari, conferințe etc.).

Factorii de mediu presupun expunerea la substanțe chimice precum erbicidele și pesticidele şi pot crește riscul de a dezvolta maladia Parkinson. De asemenea, și expunerea la disulfurǎ de carbon, praf de mangan și monoxid de carbon sunt factori care pot duce la distrugerea celulelor cerebrale.

Abuzul de medicamente poate crea dependență și, totodată, rezistență la medicamentele respective, uneori supradozajul poate duce și la moarte.

Alcoolul  este periculos pentru toate organele corpului, dar în special pentru sistemul nervos. Desigur, efectele asupra organismului variază în funcție de cantitatea de alcool ingerată și de concentrația acestuia. La nivelul celulelor nervoase, alcoolul produce intoxicații care inițial se manifestă prin stări de veselie și bună dispoziție, iar apoi prin amețeli, tulburări în vorbire și echilibru etc.

Tutunul – nicotina este un drog puternic, care se răspândeşte rapid în creier şi în sistemul nervos central. Aceasta contribuie la declanşarea în creier a unei alte substanţe, denumită dopamină, care afectează pozitiv starea generală a organismului, resimţindu-se sub forma unei stări de calm, motiv pentru care fumătorii simt nevoia urgentă de a fuma atunci când sunt stresaţi sau anxioşi.

Drogurile au acţiune psihotropă asupra sistemului nervos central și, utilizate pe o perioadă lungă de timp, pot cauza organismului daune serioase. Depresantele (ex. heroina, barbiturate) produc relaxarea artificială, ușurarea de la neliniște și stres mintal. De asemenea, acestea produc dependență psihologică, iar abandonul este dificil. Stimulantele (ex. cocaina, amfetamine) sporesc activitatea neurală, cauzând frisoane, dureri de cap, hipertensiune și bătăi sporite de inimă. Halucinogenele (ex. marijuana,  extazi, LSD) produc schimbări mintale profunde, cum ar fi euforia, neliniște, halucinații, depresie ș.a.

Pentru a pune diagnoza unei afecțiuni neurologice, trebuie de efectuat foarte atent anamneza, un examen clinic neurologic și general, precum și diverse investigaţii paraclinice (teste de laborator, examene electrofiziologice, investigații imagistice), adaptate fiecărui tip de patologie în parte.

În scopul prevenirii apariției și dezvoltării maladiilor neurologice, este recomandată organizarea unui regim rațional de viață, în care se asigură o alternanță ritmică optimă între activitate, odihnă și alimentație, prevenirea oboselii și a situațiilor se stres.

_______________________________________________________________________________________ 

Executor: Svetlana Cociu, medic igienist, secţia Dezvoltare Strategică şi Management în Sănătate Publică

Imagine: www.slideshare.net

© 2017 Centrul de Sănătate Publică.