Tetanosul – boală extrem de severă, dar prevenibilă prin vaccinări

Tetanosul este o boală infecţioasă provocată de bacilul clostridium tetani, extrem de gravă, care poate fi prevenibilă numai prin vaccinări. Conform informaţiei PRO med mail post în Ucraina, regiunea Sumsk s-a înregistrat un caz de tetanos la o fetiţă de 5 ani cu deces, copila nu a fost vaccinată contra tetanosului. Din anamneză pacienta a suferit o plagă la picior în ograda gospodăriei casei.

Clostridium tetani (Cl. Tetani) este un bacil anaerob (lipsă de oxigen). Sporii bacilului Cl. Tetani sunt extrem de rezistenţi la temperaturi înalte, la acţiunea substanţelor dezinfectante şi la fierbere timp de 20 minute. Bacilul Cl. Tetani supraveţuieşte până la 30 ani în sol, în fecalile animalelor şi mai rar în cele umane. Nimerind în ţesuturile zdrobite şi necrotizate ale omului, în condiţii lipsei oxigenului, sporii bacililor tetanici trec în formă vegetativă (bacilară). Bacteriile tetanice secretă o exotoxină puternică, care afectează sistemul nervos la om. Un pericol deosebit de mare prezintă plăgile infectate cu sol.

Ca sursă de infecţie  servesc animalele domestice şi sălbatice. Boala apare sporadic, afectează întotdeauna persoanele neimunizate sau parţial imunizate. Boala se înregistrează în localităţile rurale, în condiţii de climă caldă, preponderent vara. Din intestinul animalelor şi chiar a oamenilor Cl. Tetani se elimină în mediul ambiant cu masele fecale şi nimeresc în sol. În rezultat solul poate fi infectat de spori şi bacili tetanici. Solul contaminat prezintă factorul principal în transmiterea tetanosului.

Preponderent tetanosul afectează mai frecvent persoanele  care în procesul de activitate se murdăresc cu sol. Aceste persoane se pot îmbolnăvi în rezultatul pătrunderei solului în leziunile pielei şi mucoaselor. Situaţii pentru infectare sunt diverse: plăgi înjunghiate, cuie, ţinte, sârme ruginite, plăgi zdrobite de aşchii (în cazul descris mai sus). În aceste cazuri se creează condiţii anaerobe (lipsă de oxigen), în leziuni, în aşa condiţii sporii tetanici se transformă în forme vegetative, care elimină exotoxina tetanică.

Exotoxina bacilului tetanic se răspândeşte de la poarta de intrare (plaga) prin trunchii nervoşi (perinevral) spre măduva spinării, provocând tonus muscular crescut şi spazme generalizate.

Perioada de incubaţie este de 1-30 zile, în mediu 5-14 zile. Clinica în caz de tetanos evoluează de la forme generalizate, localizate, la forme extrem de grave, fulgerătoare şi până la deces. Formele extrem de grave şi cu deces se înregistrează la persoanele nevaccinate contra tetanosului (ca în cazul sus indicat).

Semnul cele mai precoce al tetanosului este durerea surdă, cu caracter de tracţiune în regiunea porţii de intrare a infecţiei (plaga în acest timp poate fi cicatrizată). Bolnavul nu are posibilitate să deschidă gura, apare trizmul (contractura convulsivă a muşchilor masticatori şi încleştarea involuntară a dinţilor), unul din cele mai sigure semne ale tetanosului.

În curând apare contractura sau durerea la nivelul musculaturii gâtului, umerilor, spatelui. Apoi sunt implicaţi în proces şi alţi muşchi, producând abdomen rigid şi contractura musculaturii proximale ale membrelor, contractura musculaturii spatelui produce arcuirea acestuia (opistotonus). Faţa bolnavului capătă o expresie ironică – râsul sardonic (râsul sardonicus). Curba termică se menţine la nivel înalt. Bolnavii transpiră intens. Boala durează de la 10 până la 35 zile.

În tetanos cu evoluţie fulgerătoare clinica se dezvoltă acut, într-un acces de convulsii bolnavul poate deceda din motiv de asfixie.

Diagnosticul de tetanos se stabileşte în totalitate în baza datelor clinice şi anamneza epidemiologică, cum ar fi: prezenţa plăgilor infectate cu sol, lipsa vaccinărilor conform PNI cu componentul tetanic.

Tratamenul obligator în staţionar, de regulă cu profil de boli infecţioase .

Profilaxia tetanosului. Rolul principal în profilaxia bolii îl joacă acoperirea vaccinală a tuturor vârstelor ţintă. În prezent, în Republica Moldova conform PNI pentru anii 2016-2020 este inclusă vaccinarea primară a copiilor, care constă din 3 rapeluri; la 2 luni – I doză, la 4 luni – a II doză, la 6 luni – a III doză în componenţa vaccinului pentavalent.

Revaccinarea I se planifică la vârsta de 22-24 luni cu vaccinului contra difteriei, tetanosului şi pertussis (DTP). Revaccinarea a II la vârsta de 7 ani cu vaccinul contra difteriei şi tetanosului (DT). Revaccinarea a III la 15 ani cu vaccinul Td contra difteriei şi tetanosului. Imunizarea adulţilor este programată la vârstele de 20, 30, 40, 50, 60 ani cu vaccinul Td pentru menţinerea imunităţii dobândite prin vaccinare.

Alt moment destul de important este prevenirea traumatismelor cu orice localizare contaminate cu sol. În Republica Modova predomină populaţia rurală, implicată în activităţi pe câmp şi complexe animaliere.

Spre atenţia populaţiei!

Vacinaţi-vă contra tetanosului! O persoană vaccinată este protejată!

În caz de traume, de urgenţă vă adresaţi la asistenţa medicală urgentă (AMU), sau la medicul de familie pentru determinarea statutului imun contra tetanosului şi consultul medicului chirurg pentru determinarea tacticii tratamentului.

© 2017 Centrul de Sănătate Publică.